|
…din scrierile unui inger… E o zi ca oricare alta zi in cer…miresme divine imi desfata simturile-mi de inger in timp ce ochii mi se scalda peste intinderea nesfarsita de nori ,unii de un alb orbitor, altii mai galbui, undeva mai departe unul rosiatic imi atrage vazul si…imi tulbura amitirile aruncandu-ma iar cu gandul la acea zi…si-mi las aripile mintii sa-mi zboare in timp la locul unde Stapanul a unit pentru vesnicie Cerul cu Pamantul :Golgota.
Pana atunci nimeni nu a reusit sa lege pe vecie nici macar un colt de cer cu o stanca, sau o raza de soare cu o picatura de apa…imi aduc aminte de firele subtiri de fum inaltate de jertfele credinciosilor sute de ani de-a randul , din dorinta de a innoda legaminte vesnice cu Dumnezeu…de multe ori inmiresmau Sala Tronului dar..pana la urma s-au spulberat sub vantul obisnuintei si a traditiei…nici templele marete, nici altarele de pe inaltimile muntilor nu au izbutit sa uneasca in eternitate lutul cu divinitatea… …pana in acea zi…cand intre vazduh si tarana Stapanul meu a pus o Cruce…si pe acea Cruce si-a lasat Fiul preaiubit sa moara pentru oameni…era acea parte din El numita Infinita Iubire, care atunci cand ultima picatura de sange a Mielului pamantul a lovit s-a imprastiat in milioane de sperante ,tintind spre milioanele de inimi frante… …si stiti ce cred eu?..daca ar fi fost nevoie , Dumnezeu in dragostea Lui neinteles de adanca pentru acea creatura cu numele Om, nu ar fi ezitat sa ne jertfeasca si pe noi ingerii …ar fi insirat mii de cruci…ne-am fi lasat rastigniti si ne-am fi dat aripile sa fie daruite oamenilor… de fapt noi, in naivitatea noastra de ingeri, chiar stateam toti cu aripile intinse pregatiti pentru rastignire arzand de dorinta fierbinte sa facem si noi parte din maretul plan…dar nu a fost nevoie…o singura cruce a fost de ajuns pentru ca pe ea , El a sacrificat Totul: ce a avut mai de pret, pe Fiul sau iubit Isus Hristos …tintuit pe lemn sub ochii Lui de Tata… ….3 zile ne-am tintuit trupul in forma Crucii, asteptand o porunca, pana cand glasul Domnului a rasunat ca niciodata in toata intinderea celesta : <Ingeri! Lasati aripile jos, luati-va zborul, mergeti pe Pamant si vestiti: “Isus Fiul Meu a inviat din morti! Spuneti omului caci legatura vesnica cu Cerul a fost infaptuita…in locul fumului de la jertfe M-am coborat Eu printre oameni si M-am facut Eu Insumi jertfa pentru pacatele intregii lumi…veti fi nemuritori prin moartea mea si mantuirea v-a fost daruita prin inviere! …aceste 3 zile sa curga ca un val peste eul vostru si invierea Fiului Meu sa pecetluiasca nasterea voastra din nou!” Zburati ingeri si strigati! “Viata a fost data prin moarte pe moarte calcand! Hristos a inviat!” > …si de atunci , din porunca Stapanului Inaltimilor, zburam peste oameni iar cu fiecare adiere de primavara, cu fiecare floare, cu fiecare zambet de copil, cu fiecare frunza moarta , cu fiecare mugur de pe ram, tinem proaspata vestea Salvarii…iar cu fiecare lacrima a noastra inmanunchem sfinte ploi ce uda umerii oamenilor…sa le creasca aripi…iar privind la Cruce..sa invete sa zboare… Semida Valean |
